English 
Deutsch 
Norsk 
Magyar 
Contextul proiectului SIDPOP
Poluanții organici persistenți (POP) sunt compuși organici de origine naturală sau antropică, au proprietăți toxice, sunt rezistenți la degradare, se acumulează în organismele vii și se transportă pe calea aerului, apei și prin speciile migratoare la distanțe foarte mari, sunt depozitate departe de locul de origine și se acumulează în ecosistemele terestre și acvatice. Poluanţii organici persistenţi prezintă riscuri pe perioade lungi din cauza efectelor adverse asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului înconjurător.
În Europa, o mare parte din substanțele denumite generic poluanți organici persistenți (pe scurt POP) sunt reglementate din punct de vedere al emisiilor în mediu, al managementului la producător și în filiera de comercializare, distribuție, utilizare și eliminare prin reguli foarte stricte, stabilite de Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți care a fost ratificată de România prin Legea 261/ 2004.
Printre aceste substanțe se numără dioxinele, furanii, bifenilii policlorurați (PCB), o serie de pesticide precum endrin, dieldrin, toxafen, mirex, aldrin, clordan, heptaclor, hexaclorbenzenul (HCB) și diclor-difenil-tricloretan (DDT), cu efecte deosebit de nocive asupra sănătății umane precum apariția sau accentuarea unor boli cronice, apariția cancerelor, a malformațiilor fetale și ducând, în cazul expunerii la doze mari, la moarte.
În ciuda interzicerii producerii acestora pe teritoriul Uniunii Europene, o parte din stocurile rămase au mai fost utilizate și după adoptarea Convenției de la Stockholm, adăugându-se poluării istorice cu aceste substanțe deja instalată în solurile agricole, în ape freatice și de suprafață, POP având, așa cum le arată și numele, o durată mare de persistență în mediu, studii științifice indicând pentru anumite substanțe o persistență de peste 10-15 de ani în mediu.
În prezent, în România, din pricina costurilor mari de analiză, poluanții organici persistenți sunt analizați foarte rar și doar în mod punctual, astfel încât sunt necesare eforturi pentru crearea unei baze de date care să reflecte corect situația poluării cu aceste substanțe.
Proiectul SIDPOP - Instrument suport pentru luarea deciziilor in domeniul managementului poluanților organici persistenți. Studiu de caz: bazinul hidrografic Mureș (Support Instrument for Decision-making in POP management - SIDPOP) vine în întâmpinarea acestei nevoi, generând know-how necesar și metodele de analiză in situ și în laborator replicabile la nivel național. De asemenea, proiectul va avea ca rezultat crearea unui laborator de analize, complet funcțional și dotat la cele mai înalte standarde, pentru analiza substanțelor periculoase în mediul acvatic, la animale și la om.
Bazinul Hidrografic Mureș a fost selectat pentru a fi studiat în cadrul proiectului pentru marea sa diversitate de relief, de densitate a afluenților, pentru prezența pe cuprinsul său a 85% din speciile de pești din ihtiofauna României, precum și pentru varietatea tipurilor de utilizare antropică: localități, agricultură practicată, tipuri de industrie etc.) astfel încât rezultatele obținute în urma proiectului să fie cât mai relevante și replicabile.
Foto 1. Harta Bazinului Hidrografic Mureș
(Sursa foto: http://www.arcgis.ro/tiny_mce/plugins/imagemanager/files/Harta_bazin_Mures.jpg)
Bazinul cuprinde pe teritoriul său 12 județe, din care cele mai mari suprafețe sunt ocupate de județele Alba, Arad, Cluj, Harghita, Hunedoara, Mureș, Sibiu, o mai mică pondere având-o județele Brașov, Covasna, Bihor, Bistrița-Năsăud, Timiș (ultimele trei fără localități în bazinul Mureșului).
Sursele de poluare identificate de către Administrația Bazinală și Agențiile de Protecția Mediului din teritoriu sunt numeroase și diverse.
Sursele punctiforme variază de la ape uzate menajere deversate direct în Mureș și în afluenții săi (conținând - între multe altele – pesticide, insecticide, detergenți, substanțe ignifugante, produse de uz farmaceutic etc.) și efluenți de stații de epurare neconforme la surse potențiale de poluare din activități de creșterea animalelor, de procesare a lactatelor și cărnii, poluare istorică generată de industria metalurgică și chimică, de activități miniere, de producție a mobilei și prelucrare a lemnului, extracție și preparare minereruri feroase și neferoase.
Sursele difuze sunt reprezentate, pe de o parte, de localitățile fără canalizare situate în bazin, iar pe de altă parte, de utilizarea istorică și prezentă a îngrășămintelor și mai ales a pesticidelor și insecticidelor pe suprafețe agricole mari, cele mai mari cantități (conform Planului de Management al Bazinului Hidrografic Mureș 2015 citând date de la Direcțiile Agricole și de Dezvoltare Rurală Județene) fiind înregistrate pentru îngrășăminte în județul Alba și pentru pesticide în județele Alba, Harghita și Arad.
Foto 2. Localitățile din cuprinsul Bazinului Hidrografic Mureș și modul de epurare al apelor uzate emise de acestea, cf. PMBH Mureș 2015
Foto 3. Sursele punctiforme de poluare din Bazinul Hidrografic Mureș cf. PMBH Mureș 2015
Finanţatori
