Metodologie și obiective

Din punct de vedere metodologic, evaluarea transferurilor de metodă și de ideologie realizate de critica, teoria și istoriografia literară românească din spațiul cultural european și nord-american în perioada 1965-2010 presupune o dublă abordare:

1. O abordare istorică și comparativă, menită să identifice, să explice și să evalueze cantitatea și calitatea importurilor metodologice și ideologice efectuate de cercetarea literară românească în intervalul amintit. În cadrul acestei abordări, metoda de lucru va fi una interdisciplinară și cross-disciplinară, profilul ei metacritic fiind determinat fatalmente de specificul metodelor critice supuse analizei (după caz: structuralistă, tematist-fenomenologică, existențialistă, psihanalitică, stilistică, naratologică etc.)
2. O abordare ideologică și sociologică urmărind să determine consecințele politice și identitare ale transferului de metode prin raportare la polarizarea câmpului criticii românești în segmentul temporal investigat. În acest scop vom recurge cu precădere la teoria câmpurilor culturale, fundamentată de Pierre Bourdieu (1992) și completată de Brubaker, Sapiro și Kauppi (în Swartz și Zolbert, 2005), și la abordări transversale de tipul studiilor culturale.

Conexiunea dintre cele două componente metodologice se va baza pe premisa – larg exploatată în cercetarea literară internațională de vârf din momentul actual – că, prin însăși natura lor, modelele metodologice determină anumite luări de poziție ideologice și, implicit, generează astfel o anumită manieră de structurare a câmpului critic. Din această perspectivă, cercetarea noastră va avea în vedere câteva obiective și rezultate pe care le vom etapiza în felul următor:

1. Un studiu documentar privind aria impactului metodelor și ideologiilor occidentale asupra cercetării literare românești din perioada 1965-2010. Prin acest studiu vom avea în vedere dezbaterile din presa literară, prefețele și recenziile consacrate principalelor volume critice europene și nord-americane traduse în română, precum și cercetările românești cu potențial teoretic/metacritic ridicat din ultimele cinci decenii.
2. Un studiu analitic explicativ având drept scop reconstituirea structurii și a dinamicii ideologice a câmpului critic românesc din perioada 1965-2010. Analiza se va desfășura dintr-o perspectiva cross-disciplinară, urmărind să racordeze modelele metodologice delimitate prin studiul precedent la ideologiile dominante ale epocii (pentru perioada 1965-1989: reziduurile realismului socialist, „estetismul socialist” sincronizant, național-comunismul și îndeosebi extensia sa protocronistă, postmodernismul incipient; pentru perioada 1990-2010: reziduurile național-comunismului, revizionismul est-etic, apolitismul, postmodernismul, relativismul cultural și corectitudinea politică, etnocentrismul soft și globalizarea).
3. Un studiu documentar menit să determine, din perspectiva stadiului actual al cunoașterii, complexitatea modelelor metodologice avansate de cercetarea literară europeană și nord-americană în intervalul amintit, precum și corelațiile ideologice ale modelelor respective. Vom ține cont aici atât de direcțiile metodologice vizate, în mod direct sau indirect, de lucrările critice și metacritice românești din perioada 1965-2010 (existențialism, structuralism, tematism, psihocritică, mitocritică, poststructuralism etc.), dar și de anumite aspecte disciplinare și ideologice mai puțin fructificate sau nefructificate încă la noi (feminismul și critica de gen, Ethical Criticism-ul, ecocritica, cybercritica s.a.), împreună cu politicile culturale pe care toate aceste modele le-au generat/promovat.
4. Un studiu critic comparativ urmărind să analizeze modalitățile de transfer metodologic al modelelor de proveniență europeană și nord-americană în cercetarea literară românească din ultimele cinci decenii. Studiul se va desfășura dintr-o perspectivă interdisciplinară și va evalua gradul de înțelegere și de asimilare, dar și maniera de operaționalizare a principalelor modelele metodologice importate din Occident (structuralism, tematism, existențialism, critică sociologică, psihocritică, mitocritică și arhetipologie literară, stilistică și naratologie, textualism, poststructuralism, deconstructivism, New Historicism, studii culturale etc.) în interpretarea de text, în decupajul conceptual și în contextualizarea istorico-literară românească. Vom focaliza aici în mod deosebit aspecte privind decalajul, distorsiunea, hibridizarea sau reformularea modelelor împrumutate odată cu transferul lor în mediul cultural românesc.
5. Un studiu critic comparativ care va analiza în paralel efectele ideologice ale modelelor metodologice delimitate anterior în cultura română din perioada 1965-2010 și în culturile democratice occidentale (vest-europene și nord-americane). Cercetarea se va desfășura dintr-o perspectivă inter- și cross-disciplinară, va confrunta politicile culturale generate de modelele teoretice, critice și istoriografice în cele două cadre de referință (românesc și occidental) și va tematiza cu precădere fenomene precum sincronicitatea, anacronismul, hibridizarea, politizarea și depolitizarea culturală.
6. Un studiu sintetic (critic, explicativ, comparativ și prospectiv) care să unifice achizițiile cercetărilor precedente cu scopul de a oferi o evaluare de ansamblu asupra transferurilor de modele metodologice și ideologice occidentale în critica, teoria și istoriografia literară românească din perioada 1965-2010. Atingerea acestui ultim obiectiv coincide practic cu finalitatea cercetării noastre, care va oferi astfel o diagnoză globală a statutului și a nivelului actual al disciplinelor respective în România, explicând cauzele care au generat această stare de fapt și propunând soluții pentru a depăși anumite blocaje cu care se confruntă în momentul de față cercetarea literară autohtonă. Cu alte cuvinte, vom avea în vedere prin acest bilanț și posibilitățile de a spori performanța și relevanța filologiei românești în plan intern și mai ales internațional.