Legislația de egalitate de șanse și non-discriminare
Egalitate şi non-discriminare
Egalitatea de şanse are la bază asigurarea participării depline a fiecărei persoane la viaţa economică şi socială, fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă, dezabilităţi sau orientare sexuală.
Evoluţia societăţii umane a determinat apariţia unor reguli de conduită, generale şi obligatorii, care în timp au format sistemul de drept, pentru a organiza şi orienta întreaga activitate.
Egalitatea şi non-discriminarea sunt valori pereche, afirmarea şi recunoaşterea unei dintre aceste noţiuni fiind întotdeauna direct legată de analiza celeilalte.
Principiul nediscriminării se impune în mod natural într-o societate democratică, fără ca aceasta să echivaleze însă cu o respectare necondiţionată sau lipsită de constrîngere.
Respectarea şi garantarea principiului trebuie realizată prin crearea şi aplicarea unor norme juridice imperative menite să descurajeze discriminarea sub toate formele sale.
Cadrul normativ din România a transpuns în practică toate convenţiile Organizaţiei internaţionale a Muncii (OIM)29 la care România este parte, şi a aliniat legislaţia internă la exigenţele aquis-ului comunitar în material reglementării egalităţii de şanse şi tratament. Aceste prevederi internaţionale sunt transpuse în cadrul normativ intern. Cu toate acestea, aplicarea legislaţiei în acest sens rămîne deficitară nu numai din perspectiva conţinutului, ci mai ales din punctul de vedere al aplicării sale inconstante.
Scopul
În continuare se va preciza legislația națională și internațională privind egalitatea de șanse și non-discriminare, existentă până în monentul de față. Documentul își propun creșterea conștientizării membrilor echipei cât și a studenților participanți în proiectul „EDU PRACTICA – Cheia succesului primului loc de munca pentru studentii ULBS” asupra acestor principii și drepturi.
Legislația de egalitate de șanse și non-discriminare în România
Țara noastră are un cadru legal cu rol de protejare a persoanelor defavorizate, promovând principiul egalității de șanse și non-discriminare.
Legi și acte normative în România privind egalitatea de șanse și non-discriminare:
- Ordonanța nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare;
- Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați;
- Codul Muncii 2019 – Legea nr. 53/2003 actualizată;
- Hotărârea de Guvern nr. 365/24.05.2018, prin care a fost aprobată Strategia națională privind promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018-2021 precum și Planul operațional pentru perioada 2018 – 2021 pentru implementarea Strategiei;
- Ordonanța de Urgență nr. 67 din 27 iunie 2007 privind aplicarea principiului egalitatii de tratament între barbati si femei în cadrul schemelor profesionale de securitate sociala;
- Ordonanța de Urgență nr. 61 din 14 mai 2008 privind implementarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii;
- Hotărârea nr. 10 din 9 ianuarie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice;
- Legea nr. 167 din 7 august 2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, precum și pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați;
- Legea nr. 151 din 23 iulie 2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.
Egalitatea de tratament între bărbați și femei
- Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicată;
- Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 115/2013 privind aprobarea OUG 83/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse şi de tratament între femei şi bărbați;
- Legea nr. 229/2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi;
- Hotărârea Guvernului nr. 1050/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014 – 2017 şi a Planului general de acţiuni pe perioada 2014 – 2017 pentru implementarea Strategiei;
- Hotărârea Guvernului nr. 933/2013 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei naționale în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați (CONES);
- Hotărârea Guvernului nr. 1054/2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Comisiilor județene și a Municipiului București în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați (COJES);
- Legea nr. 210/1999 privind concediul paternal;
- Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată;
- Legea nr. 128/2013 pentru abrogarea alin. (2)-(4) ale art. 7 din OUG 61/2008 privind implementarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii;
- Ordonanţa guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată;
- Ordonanța de urgență nr. 61/2008 privind implementarea principiului egalității de tratament între femei și bărbați în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii, aprobată prin Legea 62/2009;
- Ordonanța guvernului nr. 6/2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, aprobată prin Legea nr. 160/2015;
- Ordonanța de urgență nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor;
- Hotărârea Guvernului nr. 250/2014 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, cu modificările si completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 1156/2012 privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei în familie pentru perioada 2013-2017 și a Planului operațional pentru implementarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013-2017;
- Hotărârea Guvernului nr. 1071/2013 privind aprobarea Strategiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014 – 2020 şi a Planului de acţiuni pe perioada 2014 – 2020 pentru implementarea Strategiei naţionale.
Prevenirea și combaterea oricărei forme de discriminare
- Ordonanța de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Accesibilitatea
- Legea nr. 448/2006, privind protecția si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
- Normativul privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 189/2013.
Documente internaționale ratificate de România
- Convenţia (OIM) nr. 3/1919 privind protecţia maternităţii;
- Convenţia (OIM) nr. 4/1919 privind munca de noapte a femeilor;
- Convenţia (OIM) nr. 89/1948 privind munca de noapte a femeilor care lucrează în industrie;
- Convenţia (OIM) nr. 100/1951 privind egalitatea de remunerare a mâinii de lucru masculină şi a mâinii de lucru feminină, pentru o muncă de valoare egală;
- Convenția (OIM) nr. 111/1958 privind discriminarea în domeniul forței de muncă și exercitării profesiei;
- Convenția nr. (OIM) 117/1962 privind obiectivele și normele de bază ale politicii sociale;
- Convenția (OIM) nr. 122/1964 privind politica de ocupare a forței de muncă;
- Convenţia Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 183/2000 privind revizuirea Convenţiei asupra protecţiei maternităţii din 1952;
- Convenţia Națiunilor Unite asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei (CEDAW); Declarația și Platforma de Acțiune de la Beijing (ONU);
- Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități;
- Carta Sociala Europeană revizuita ratificata de Romania prin Legea 74/1999.
Lista autorităților cu atribuții relevante pentru domeniul egalității de șanse,
respectiv non-discriminării
- Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
(http://www.cncd.org.ro/);
- Comisia Națională în domeniul Egalității de Șanse între Femei și Bărbați –
CONES;
- Comisiile Județene în domeniul Egalității de Șanse între Femei și Bărbați –
COJES;
- Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilități (www.mmuncii.ro);
- Agenţia Naţională pentru Romi (http://www.anr.gov.ro/);
- Direcţiile Generale de Asistenţă Judeţeană şi Protecţia Copilului (DGASPC);
- Organizații neguvernamentale – resurse: FDSC (www.fdsc.ro).
Legislația de egalitate de șanse și non-discriminare în Uniunea Europeană
- Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene;
- Strategia Uniunii Europene pentru egalitatea între femei şi bărbaţi 2010-2015;
- Raportul Comisiei Europene privind egalitatea între femei și bărbați 2014;
- Carta femeii 2010 – declaraţia Comisiei Europene;
- Directiva 2000/78/EC privind crearea unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă;
- Directiva 2010/41/UE privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului;
- Directiva 2010/18/UE privind de punere în aplicare a Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creșterea copilului încheiat între BUSINESS EUROPE, UEAPM, CEEP și CES și de abrogare a Directivei 96/34/CE;
- Directiva 2006/54/CE privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformă);
- Directiva 2004/113/CE de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii;
- Directiva 92/85/CEE privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează;
- Directiva 79/7/CEE privind aplicarea treptată a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale
Documente internaționale relevante
- Convenția europeană a Consiliului Europei privind drepturile omului (1950);
- Carta Socială Europeană (1961) și Carta Socială Europeană revizuită (1996);
- Convenția Consiliului Europei privind Combaterea Traficului de Ființe Umane (2005);
- Recomandarea nr. R(85) 2 privind protecția juridică împotriva discriminării pe criteriul de sex;
- Recomandarea nr. R(90) 4 privind eliminarea sexismului în limbaj;
- Recomandarea nr. R(96) 51 privind concilierea vieții profesionale cu viața familială;
- Recomandarea nr. R(98) 14 privind abordarea integratoare de gen;
- Recomandarea Rec(2005) 5 privind protecția femeilor împotriva violenței;
- Recomandarea Rec(2003) 3 privind participarea echilibrată a femeilor și a bărbaților la luarea deciziilor politice și publice;
- Recomandarea Rec(2007)13 privind abordarea integratoare de gen în educație;
- Recomandarea Rec(2007) 17 privind standarde și mecanisme ale egalității între femei și bărbați;
- Recomandarea Rec(2008) 1 privind includerea perspectivei de gen în politicile de sănătate;
- Recomandarea Rec(2010)10 privind rolul femeilor și bărbaților în prevenirea și rezolvarea conflictelor și consolidarea păcii;
- Recomandarea Rec(2013)1 privind egalitatea între femei și bărbați și media;
- Recomandarea Rec(2015) 2 privind abordarea integratoare de gen în sport;
- Recomandarea Comitetului de Miniștri către Statele Membre ale Consiliului Europei nr. R(92) pentru o politică coerentă pentru egalizarea șanselor pentru persoanele cu dizabilități;
- Recomandarea Rec(2006)5 a cu privire la Planul de Acţiune pentru promovarea drepturilor şi a deplinei participări a persoanelor cu dizabilități în societate: îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilități în Europa 2006 – 2015;
- Recomandarea CM/Rec(2009)8 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind Realizarea participării depline prin Design Universal;
- Recomandarea CM/Rec (2011)14 a Comitetului de Miniştri către statele membre cu privire la participarea persoanelor cu dizabilităţi în viaţa politică şi publică;
- Recomandarea CM/Rec(2012)6 a Comitetului de Miniştri a Statelor membre privind protecţia şi promovarea drepturilor femeilor şi fetelor cu dizabilităţi;
- Recomandarea CM/Rec(2013)3 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre privind asigurarea participării depline, egale și eficiente a persoanelor cu dizabilități în cultură, sport, turism și activități de organizare și petrecere a timpului liber;
- Recomandarea CM/Rec(2014)6 a Comitetului de Miniştri Statelor membre cu privire la Ghidul drepturilor omului pentru utilizatorii reţelelor de internet.
Materiale informative
- Council of Europe Gender Equality Strategy 2014-2017;
ncil%20of%20Europe%20Gender%20Equality%20Strategy%202014-2017.pdf
- Gender mainstreaming: Conceptual framework, methodology and presentation of good practices;
- Commission Communication – The demographic future of Europe – from
challenge to opportunity;
- Equality at work: Tackling the challenges Report of the Director-General
Global Report under the follow-up to the ILO Declaration on Fundamental Principles and Rights at Work;
webdev/documents/publication/wcms_082607.pdf
- Gender Equality in Horizon 2020;
- Ensuring accessibility and non-discrimination of people with disabilities: A
toolkit for using EU Structural and Cohesion funds;
file:///D:/Profiles/Radu.Iacob/Downloads/Fully%20accessible.pdf
- Equal pay Exchange of good practices;
file:///D:/Profiles/Radu.Iacob/Downloads/ke7606199_en%20(1).pdf
- Promoting the implementation of European Union equality and non-
discrimination standards in the programming and implementation of structural funds with respect to Roma;
uploads/2014/02/Promoting-EU-Non-discrimination-and-Equality-standards-inthe-
programming-and-implementation-of-Structural-Funds-with-respect-to-
Roma_layout-FINAL.pdf
- Ensuring accessibility and non-discrimination of people with disabilities –
Toolkit for using EU Structural and Cohesion Funds;
- Studii de caz privind egalitatea de şanse: abordări integratoare şi proiecte de
Success implementate în cadrul Instrumentelor Structurale din România
Glosar termeni egalitate de șanse și non-discriminare
Acces neîngrădit al persoanei cu dezabilități – Accesul fără limitări sau restricții la mediul fizic, informațional şi comunicațional.
Acces/Accesibilitate – Ansamblul de măsuri şi lucrări de adaptare a mediului fizic,
precum şi a mediului informaţional si comunicațional conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esențial de exercitare a drepturilor şi de îndeplinire a obligațiilor persoanelor cu handicap în societate.
Acțiune pozitivă – Acele acțiuni speciale care sunt întreprinse temporar pentru a
accelera realizarea în fapt a egalităţii de şanse între femei și bărbaţi şi care nu sunt considerate acțiuni de discriminare.
Adaptare – Procesul de transformare a mediului fizic şi informațional, a produselor sau sistemelor, pentru a le face disponibile şi persoanelor cu handicap.
Adaptare rezonabilă – Acele modificări şi ajustări necesare şi adecvate, care nu impugn un efort disproporţionat sau nejustificat atunci când este necesar într-un caz particular, pentru a permite persoanelor cu dizabilităţi să se bucure sau să-şi exercite, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, toate drepturile şi libertăţile fundamentale ale
omului.
Adaptare rezonabilă la locul de muncă – Totalitatea modificărilor făcute de angajator pentru a facilita exercitarea dreptului la muncă al persoanei cu handicap;
presupune modificarea programului de lucru, achiziționarea deechipament, dispozitive si tehnologii asistive si alte măsuri asemenea.
Angajare asistată – Opţiunea de angajare care facilitează munca în locuri de muncă
obişnuite de pe piaţa competitivă a muncii şi care presupune oferirea de sprijin în căutarea locului de muncă şi la locul de muncă, transport, tehnologii ajutătoare, instruire, specializare.
Categorie defavorizată – Acea categorie de persoane care fie se află pe o poziţie de
inegalitate în raport cu majoritatea cetăţenilor din cauza diferenţelor identitare faţă de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere şi marginalizare.
Comunicarea – Include limbaje, afişare de text, Braille, comunicare tactilă, imprimare cu corp mare de literă, mijloace multimedia accesibile, precum şi modalităţi de exprimare în scris, audio, în limbaj simplu, prin cititor uman şi moduri augmentative şi alternative, mijloace şi formate de comunicare, inclusive informaţie accesibilă şi tehnologie de comunicare.
Design universal – Proiectarea produselor, mediului, programelor şi serviciilor,
astfel încât să poată fi utilizate de către toate persoanele, pe cât este posibil, fără să fie nevoie de o adaptare sau de o proiectare specializate. Design universal nu va exclude dispozitivele de asistare pentru anumite grupuri de persoane cu dizabilităţi,
atunci când este necesar.
Discriminare – Orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de
rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sauefect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte
domenii ale vieţii publice.
Discriminare bazată pe criteriul de sex – Discriminarea directă şi discriminarea indirectă, hărţuirea şi hărţuirea sexuală a unei persoane de către o altă persoană la
locul de muncă sau în alt loc în care aceasta își desfăşoară activitatea, precum şi orice tratament mai puţin favorabil cauzat de respingerea unor astfel de comportamente de către persoana respectivă ori de supunerea sa la acestea.
Discriminare directă – Situația în care o persoană este tratată mai puțin favorabil, pe criterii de sex, decât este, a fost sau ar fi tratată altă persoană într-o situație comparabilă.
Discriminare indirectă – Situația în care o dispoziție, un criteriu sau o practică, apparent neutră, ar dezavantaja în special persoanele de un anumit sex în raport cu persoanele de alt sex, cu excepția cazului în care această dispoziție, acest criteriu sau această practică este justificată obiectiv de un scop legitim, iar mijloacele de atingere
a acestui scop sunt corespunzătoare şi necesare.
Discriminare multiplă – Orice faptă de discriminare bazată pe două sau mai multe criterii de discriminare.
Discriminare pe criterii de dizabilitate – Orice diferenţiere, excludere sau restricţie pe criterii de dizabilitate, care are ca scop sau efect diminuarea sau prejudicierea recunoaşterii, beneficiului sau exercitării în condiţii de egalitate cu ceilalţi a tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în domeniul politic, economic, social, cultural, civil sau în orice alt domeniu. Termenul include toate formele de discriminare, inclusiv refuzul de a asigura o adaptare rezonabilă
Dizabilitate – Termenul generic pentru afectări/deficienţe, limitări de activitate şi restricţii de participare, definite conform Clasificării internaționale a funcționarii, dizabilităţii şi sănătăţii, adoptată şi aprobată de Organizația Mondială a Sănătăţii, şi care relevă aspectul negativ al interacțiunii individ-context.
Egalitate de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi – Luarea în considerare a capacităților, nevoilor şi aspirațiilor diferite ale persoanelor de sex masculin şi, respectiv, feminin şi tratamentul egal al acestora.
Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă – Accesul nediscriminatoriu la:
a) alegerea ori exercitarea liberă a unei profesii sau activităţi;
b) angajare în toate posturile sau locurile de muncă vacante şi la toate nivelurile ierarhiei profesionale;
c) venituri egale pentru munca de valoare egală;
d) informare şi consiliere profesională, programe de iniţiere, calificare, perfecționare, specializare şi recalificare profesională, inclusiv ucenicia;
e) promovare la orice nivel ierarhic şi profesional;
f) condiții de încadrare în muncă şi de muncă ce respectă normele de sănătate şi securitate în muncă, conform prevederilor legislației în vigoare, inclusiv condiţiile de concediere;
g) beneficii, altele decât cele de natură salarială, precum şi la sistemele publice şi private de securitate socială;
h) organizații patronale, sindicale şi organisme profesionale, precum şi la beneficiile acordate de acestea;
i) prestații şi servicii sociale, acordate în conformitate cu legislația în vigoare.
Egalizarea şanselor – Procesul prin care diferitele structuri sociale şi de mediu,
infrastructură, serviciile, activitățile informative sau documentare devin disponibile şi persoanelor cu handicap.
Hărțuire – Situația în care se manifestă un comportament nedorit, legat de sexul persoanei, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii persoanei în cauză şi crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor.
Hărțuire psihologică (de tip mobbing) – Un conflict emoțional cronic, în care este implicat un angajat care este atacat, stigmatizat de către colegi sau șefi în orice mod, fie prin glume și zvonuri, intimidat, umilit, discreditat ori izolat, primește mai multe sarcini decât poate îndeplini, fie este ridiculizat sau acuzat pe nedrept, iar prin una sau mai multe dintre aceste acțiuni i se pune în pericol starea emoțională și viața profesională, conduce la o stare accentuată de stres, scăderea stimei de sine, anxietate, scăderea puterii de muncă, produce tulburări comportamentale sau alterează echilibrul psihofiziologic.
Hărțuire fizică (de tip bullying) – Un conflict generat de acțiuni agresive de ordin fizic, în care este implicat un angajat, dacă prin acestea se urmărește direct sau indirect, afectarea modului în care victima acestor agresiuni își îndeplinește sarcinile de serviciu, cauzându-i tulburări grave ori inconveniente de natură să-i diminueze capacitatea de muncă.
Hărţuire sexuală – Situația în care se manifestă un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane si, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor.
Incluziune socială – Setul de măsuri şi acțiuni multidimensionale din domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătăţii, informării şi comunicării, mobilităţii, securității, justiției şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale.
Integrare socială – Procesul de interacțiune dintre individ sau grup şi mediul social,
prin intermediul căruia se realizează un echilibru funcțional al părților.
Muncă de valoare egală – Activitatea remunerată care, în urma comparării, pe baza
aceloraşi indicatori şi a aceloraşi unităţi de măsură, cu o altă activitate, reflectă folosirea unor cunoștințe şi deprinderi profesionale similare sau egale şi depunerea unei cantităţi egale ori similare de efort intelectual şi/sau fizic.
Persoană cu dizabilităţi – Acele persoane cărora, datorită unor afecțiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilităţile de a desfăşura în mod normal activităţi cotidiene, necesitând măsuri de protecție în sprijinulrecuperării, integrării şi incluziunii sociale.
Principiul egalităţii de tratament – Lipsa oricărui tratament discriminatoriu, direct sau indirect, pe criteriul de sex, în special prin referirea la starea civila sau familială.
Prin principiul egalităţii de tratament se înţelege:
a) că nu va exista nicio discriminare directă bazată pe criteriul de sex, inclusiv aplicarea unui tratament mai puţin favorabil femeilor pe motive de sarcină şi maternitate;
b) că nu va exista nicio discriminare indirectă bazată pe criteriul de sex.
Scheme profesionale de securitate social – Schemele al căror scop este de a furniza salariaților sau persoanelor care desfăşoară activităţi independente dintr-o întreprindere ori grup de întreprinderi, un domeniu de activitate economică, sector profesional sau grup de sectoare, prestații menite să suplimenteze ori să înlocuiască prestațiile prevăzute de sistemul general public de securitate socială, indiferent dacă
apartenenţa la aceste scheme este obligatorie sau facultativă.
Șanse egale – Rezultatul procesului de egalizare a șanselor, prin care diferitele
structuri ale societăţii şi mediului sunt accesibile tuturor, inclusive persoanelor cu handicap.
Tratament discriminatoriu – Orice excludere, restricție ori diferenţă de tratament, direct sau indirect, între femei si bărbaţi.
Victimizare – Orice tratament advers, venit ca reacţie la o plângere sau acţiune în justiţie cu privire la încălcarea principiuluitratamentului egal şi al nediscriminării.
Specialist tehnic nediscriminare si egalitate de șanse
Șipoș Anca Sorina