grant.cocerc@ulbsibiu.ro
Un interviu cu Alin Apostu realizat de Ileana Racoviceanu, manager COCERC-ULBS
Alin Apostu se definește ca explorator, creator și conector și are o experiență impresionantă în antreprenoriat și dezvoltarea ecosistemelor de business, fiind totodată un promotor convins al inovației.
Am stat de vorbă la recenta ediție a conferinței CRAI – Conferința Rețelei de Antreprenoriat și Inovare, care a avut loc pe 7 și 8 noiembrie. Evenimentul a fost organizat de echipa EduHub a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și a reunit atât cea de-a VII-a ediție a Conferinței Rețelei de Antreprenoriat și Inovare, cât și ediția a IV-a a SAS Networking Days.
Într-un cadru dinamic și deschis colaborării și schimbului de idei inovatoare, Alin mi-a răspuns la câteva întrebări. Sperăm că acest dialog va inspira studenții și tinerii cercetători în activitatea lor curentă și viitoare.
Ileana Racoviceanu: Cine ești tu, Alin Apostu, și ce înseamnă inovația pentru tine?
Alin Apostu: Port pălării diferite în funcție de context: antreprenor, intrapreneur, practicant de design thinking, moderator și facilitator; îmi place să mă implic în proiecte care produc valoare.
Creez idei noi prin facilitarea conversațiilor și a sesiunilor de inovare prin design thinking. Construiesc proiecte care creează impact (evenimente, ateliere, programe, bootcamp-uri) și mă implic pe tot parcursul acestora, de la crearea conceptului până la implementare și moderare.
Experiența mea în proiecte de succes include colaborări cu multinaționale mari (precum HP, McCann și Civitta), ONG-uri (Romanian Business Leaders, Digital Communication Network, American Councils, Academic Society Romania, School of Values), IMM-uri în creștere rapidă (Bittnet, Universum, Chilli Ideas, Logiscool, Design Thinking Society) și universități publice din România.
Fac parte din diferite rețele globale (cum ar fi Global Shapers – o inițiativă a Forumului Economic Mondial, Aspen Institute, Aspire) sau am fost implicat în proiecte pro bono cu organizații precum Techstars – Startup Weekend, Digital Communication Network, Unleash, ITU și altele.
Dețin două masterate cu distincții academice: unul în Marketing, Publicitate și PR de la University of York City College și unul în contabilitate și finanțe de la Academia de Studii Economice din București și am beneficiat de un schimb internațional axat pe antreprenoriat și inovare la BI Norwegian Business School.
Unele dintre proiectele dezvoltate de mine au primit recunoaștere națională și internațională, precum „Top 10 Programe Globale pentru Inovarea Ecosistemelor” de la ITU (Agenția Națiunilor Unite pentru Informații și Telecomunicații – Budapesta, 2018), „Cel mai bun program pentru antreprenoriat și integrare economică” de la Ministerul Tineretului (București, 2021), „Cea mai bună inițiativă de sprijin a tinerilor” de la Emerging Europe (Bruxelles, 2022).
IR: Ai o carte de vizită impresionantă; sper ca și studenții ULBS care vor citi despre tine să fie inspirați de parcursul tău și mai ales de faptul că „se poate“. Pe tine ce te-a inspirat să lucrezi în domeniul cercetării și al inovației?
AA: Mulțumesc și, da, chiar se poate! M-a inspirat faptul că România, deși are un rezervor extraordinar de talente, este mereu la coada clasamentului european când vine vorba de inovație. Românii se remarcă internațional și lucrează la companii de top, însă noi, ca țară, nu reușim să producem inovație. Mi-am dorit să creez contexte pentru a pune România pe harta inovației și să contribui la poziționarea colegilor mei români, care activează în diferite domenii, în contexte unde pot produce idei și soluții noi.
IR: Cum ai descrie domeniul pe care îl reprezinți și care crezi că sunt principalele sale provocări la momentul actual?
AA: Așa cum menționam, port mai multe pălării și, atunci, nu mă pot referi doar la un singur domeniu care m-ar reprezenta mai bine decât celelalte. Acest fapt este deopotrivă o binecuvântare, dar și o mare provocare.
Cred că trecem prin schimbări foarte rapide, atât la nivel tehnologic, cât și la nivel social. De fapt, toate aceste schimbări sunt interconectate și se influențează reciproc, accelerând ritmul în care se produc. Principala provocare este să reușim să ținem ritmul și să ne adaptăm în același timp. Să navigăm această perioadă de schimbare și incertitudine astfel încât să ieșim din ea mai bine, nu mai rău.
IR: Care sunt proiectele de cercetare la care lucrezi în prezent?
AA: Lucrez mult cu European Innovation Council. O inițiativă importantă în care am fost implicat recent este legată de „gender gap in investments”. Aceasta a presupus derularea unui proiect-pilot în cadrul căruia am evaluat implicarea femeilor în diferite ecosisteme de business, în zona de start-ups și investiții. Proiectul s-a desfășurat în 10 țări europene, iar obiectivul final a fost sprijinirea Parlamentului European în identificarea politicilor publice care pot reduce decalajul dintre participarea femeilor și a bărbaților în mediul de afaceri.
În plus, sunt implicat în multe proiecte de mentorat, antreprenoriat și colaborare cu universități, pentru dezvoltarea de bootcamp-uri de inovație prin design thinking și antreprenoriat.
IR: Care ar fi o realizare recentă de care ești deosebit de mândru?
AA: Sunt multe proiecte de care sunt mândru. Recent am încheiat proiectul menționat mai sus, cu prezentarea Raportului final în cadrul Parlamentului European, în prezența mai multor decidenți și reprezentanți ai actorilor implicați. Una dintre concluzii a fost că start-up-urile conduse de femei din zona deep-tech întâmpină probleme de vizibilitate, de complexitatea procedurilor și de costuri ascunse atunci când încearcă să atragă finanțare. Inițiative precum WomenTechEU oferă granturi mici, utile ca prim pas, dar multe fondatoare consideră că aplicațiile sunt laborioase și vin cu cheltuieli suplimentare dificil de gestionat.
IR: Cum identifici și cum evaluezi oportunitățile privind inovația?
AA: Sunt peste tot, trebuie doar să ne menținem ochii larg deschiși. Aici antreprenoriatul și inovația se întrepătrund, fiindcă nicio idee nu este bună sau rea până nu este testată. Piața decide. Sunt câteva principii din lean startup care ne ajută să reducem riscurile și să investim cât mai puține resurse pentru a testa un produs sau serviciu.
(n.n. – Lean Startup este o metodă de dezvoltare a unui start-up care urmărește reducerea riscurilor și risipei. Presupune lansarea unei versiuni minimale a produsului, testarea ei rapidă cu utilizatori reali, măsurarea reacțiilor și ajustarea continuă pe baza datelor. Procesul urmează ciclul „build–measure–learn” și permite fondatorilor să își valideze ideile înainte de investiții mari.)
IR: Cum colaborezi cu alte instituții sau echipe de cercetare?
AA: Sprijin echipele – atât din universități, cât și din ONG-uri sau companii – să treacă prin procese de design thinking, pentru a identifica mai corect problemele cu care se confruntă, a genera idei noi, a crește empatia, a identifica oportunități și a-și testa soluțiile.
IR: Care sunt cele mai mari provocări pe care le-ai întâmpinat în cercetare și cum le depășești?
AA: Principalele provocări țin de deschiderea oamenilor spre a experimenta, testa și învăța lucruri noi. Apoi, există provocarea bugetelor pe care oamenii și companiile sunt dispuse să le investească în proiecte noi.
Despre depășirea obstacolelor: cu multă răbdare. Un exemplu major ar fi chiar dezvoltarea zonei de proiecte cu risc ridicat, cum sunt cele de inovație. Disponibilitatea companiilor de a investi în astfel de proiecte este redusă – și pe bună dreptate, într-un climat economic instabil, în care organizațiile trebuie să „stingă focuri“ zilnic și cu greu ajung să se aplece asupra viitorului.
IR: Ai un sfat pentru tinerii care doresc o carieră în cercetare și inovație?
AA: Să îndrăznească să gândească diferit și la scară mare. Contextul național nu este mereu favorabil, dar Europa investește din ce în ce mai mult în inovație, iar aceste evoluții vor începe să se vadă și la nivel local.
IR: Poți să numești o lecție importantă pe care ai învățat-o până acum?
AA: O lecție importantă este să trăiesc mai mult în registrul lui „a fi“, nu doar în cel al lui „a face“. Sunt atât de prins în activități operaționale, încât uneori pierd din vedere persoana din spate, cu trăirile și emoțiile ei. Echilibrul acesta este esențial, personal și profesional.
IR: Îți mulțumesc foarte mult și îți doresc mult succes cu toate proiectele tale!
AA: Mulțumesc și eu!
