SIDPOP - Instrument suport pentru luarea deciziilor în domeniul managementului poluanților organici persistenți. Studiu de caz: Bazinul Hidrografic Mureș

Diclor-difenil-tricloretan (DDT)

Comercializat sub denumirile: Agritan, Anofex, Arkotine, Azotox, Bosan Supra, Bovidermol, Chlorophenothan, Chloropenothane, Clorophenotoxum, Citox, Clofenotane, Dedelo, Deoval, Detox, Detoxan, Dibovan, Dicophane, Didigam, Didimac, Dodat, Dykol, Estonate, Genitox, Gesafid, Gesapon, Gesarex, Gesarol, Guesapon, Gyron, Havero-extra, Ivotan, Ixodex, Kopsol, Mutoxin, Neocid, Parachlorocidum, Pentachlorin, Pentech, PPzeidan, Rudseam, Santobane, Zeidane, Zerdane.

T+ - Extrem de toxic
T+
Extrem de toxic

 - Cancerigen

Cancerigen

Ce este? Diclor-difenil-tricloretanul sau DDT, cum este universal cunoscut, este un insecticid organoclorurat.

Utilizare (scop): DDT-ul este un insecticid utilizat pe scară largă începând cu cel de-al Doilea Război Mondial, încă în uz, atât pentru combaterea malariei și tifosului exantematic și ciumei bubonice (transmise de țânțari respectiv de purici și păduchi) cât și pentru protecția culturilor vegetale (cartof, porumb, bumbac etc.). Perioada de remanență în sol a fost atestată de a fi de peste 30 de ani (bazinul Arcachon din Franța - Thompson, Budzinski et al. 1998).

Statut în prezent: Începând cu anii '70 produsul a fost interzis în majoritatea statelor dezvoltate. Începând cu 2001 Convenția de la Stockholm încadrează DDT-ul ca poluant organic persistent, utilizarea sa fiind condiționată de derogări specifice în scopuri acceptabile, precum combaterea malariei în țările Africii sub-sahariene, acolo unde țânțarii au dezvoltat rezistență la alte tipuri de insecticide. Substanța este încă produsă, comercializată și utilizată cu derogări specifice în state precum Africa de Sud, Arabia Saudită, Benin, Burkina Faso, Camerun, Republica centrafricană, Congo, Etiopia, Ghana, Mauritius, Liberia, Mali, Niger, Nigeria, Senegal, Sudan, Swaziland, Togo, Zanzibar, Zair.
Cu toate acestea la 17 mai 2009, neexistând părți înregistrate pentru derogările specifice enumerate în anexa B referitoare la DDT, prin urmare, în conformitate cu punctul 9 al articolului 4 al Convenției, nu pot fi făcute noi înregistrări cu privire la astfel de derogări, ceea ce implică totodată interzicerea DDT-ului în toate statele semnatare.

În România: a fost utilizat încă din anii '40 și interzis începând cu 1985.

Efecte asupra sănătății:

  • La expunere cronică la doze mici: imunotoxicitate, posibil perturbator al sistemului endocrin fiind slab estrogen și perturbator al tiroidei și hipofizei, tulburări de reproducere, renale şi neurotoxice, cancerigen (cancer la sân și nu numai). Efectele neurotoxice au fost legate de un nou sindrom neuropsihiatric debilitant (sindromul X) atât la om cât și la vite.
  • La expuneri acute: hipersensibilitate la stimulare cutanată, senzații de înțepătură sau furnicături pe piele, dureri de cap, parestezii, prurit, dureri de ceafă și rigiditate a gâtului, senzația de nod în gât. Dureri de gât, tuse persistentă, senzație de apăsare și dureri puternice în brațe, durere articulară, slăbiciune musculară generalizată, oboseală extremă, anxietate, amețeală, greață, vărsături, lipsă de coordonare a membrelor, tremor, tresăriri involuntare, confuzie, hiperexcitabilitate, convulsii, atacuri, comă și stop respirator.

Limite de expunere, doză letală: concentrație maximă admisă 0.0002 micrograme/l pentru apa de băut și pentru moluște, crustacee și pești de apă dulce.

Sursele de expunere:

  • Ocupațional: distrugerea stocurilor vechi de DDT și administrarea de tratamente insecticide și antimalarie în locurile unde acesta mai este folosit.
  • Aer: aerosoli din solul stropit cu DDT, în locurile unde acesta mai este folosit.
  • Sol: contact direct prin piele în locurile unde DDT mai este folosit sau cu soluri cu o contaminare istorică puternică.
  • Hrană: principal sursă de expunere la nivel internațional, inclusiv în statele unde DDT nu mai este folosit de mai mulți ani, este prin hrană : legume rădăcinoase, verdețuri – salată, spanac, ceapă, porumb etc. cultivate în soluri contaminate recent sau poluate istoric; pește și produse din pește originare în ape poluate prin intermediul pânzei freatice și apelor de scurgere de pe terenuri cu contaminare recentă sau poluare istorică; lapte și produse lactate; carne și subproduse de la animale furajate sau păscute pe terenuri poluate.

Linkuri utile:

Finanţatori