PRESENTATION FAITE PAR IULIA PIETRARU<\/p>\n\n\n\n
M\u00e2\u021ba Vinerii<\/em> r\u0103spunde cerin\u021belor unei metafic\u021biuni istorice, a c\u0103rei principal\u0103 strategie narativ\u0103 este formula realismului magic, realitatea sf\u00e2r\u0219itului de secol XVIII fiind doar un pretext temporal, voalat sub estetica baroc\u0103. Romanul, lipsit de orice urm\u0103 de senzualism afectiv, plaseaz\u0103 evenimentele \u00een Bucure\u0219tiul fanariot din jurul anului 1800 \u0219i urmeaz\u0103 firul ro\u0219u al romanelor detectiviste. Discursul uniperspectivist cu nuan\u021be absconse pare a se structura \u00een jurul unui itinerar estetico-gastronomic, ce permite numeroase sinestezii \u00eentre \u201ere\u021betele literare\u201d (formule, strategii, simboluri, sim\u021buri, scop estetic \u0219.a.) \u0219i cele culinare incluse \u00een Cartea bucatelor rele <\/em>(re\u021betarul sacru). Nara\u021biunea este relatat\u0103 la un ecart temporal de 30 de ani de P\u00e2tca, micu\u021ba vr\u0103jitoare care, \u00een momentul desf\u0103\u0219ur\u0103rii epice, are 14 ani \u0219i este pasionat\u0103 de artele transform\u0103rii. Ultimul capitol are rolul de epilog \u0219i e narat de vocea buc\u0103tarului<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Observ\u0103m o colportare tematic\u0103 la nivelul macro al romanelor \u0219i prozei scurte marca Doina Ru\u0219ti: realitatea social\u0103 a Bucure\u0219tiului fanariot (din timpul lui Pazvantoglu, \u00een cazul de fa\u021b\u0103; sunt cartografiate casele \u00eenst\u0103rite din Bucure\u0219tiul fanariot: Curtea Domneasc\u0103 \u0219i Casa Greceanu), c\u0103utarea identit\u0103\u021bii, chestiunea alterit\u0103\u021bii, conflictele politice, copil\u0103ria\/ adolescen\u021ba pus\u0103 sub semnul miticului, originile \u201eexotice\u201d ale personajelor, fic\u021bionalizarea practicilor oculte, toate acestea se reg\u0103sesc \u0219i \u00een M\u00e2\u021ba Vinerii<\/em>, sunt mixate cu formule simbologice \u0219i contrapunctate de po\u021biuni literare precum fic\u021biunea istoric\u0103 stilizat\u0103, miraculosul, straniul, magicul sau fantasticul mitic alternat cu fantasticul postmodern (dac\u0103 ar fi s\u0103 recept\u0103m romanul sub auspiciile unui fantastic burlesc). <\/p>\n\n\n\n P\u00e2tca a p\u0103r\u0103sit Bucure\u0219tiul \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani din cauza pierderii p\u0103rin\u021bilor \u00een timpul ciumei lui Caragea. Tr\u0103ie\u0219te \u00een \u0218cheiul Bra\u0219ovului al\u0103turi de bunica ei vitreg\u0103, vr\u0103jitoarea Maxima Tutilina, unde are parte de o ini\u021biere \u00een dogmele oculte. La 14 ani, \u00een urma mor\u021bii dezonorante a Maximei, P\u00e2tca se \u00eentoarce la Bucure\u0219ti pentru a urma misiunea anun\u021bat\u0103 de Maxima. F\u0103r\u0103 a-\u0219i divulga vreodat\u0103 adev\u0103rata identitate, P\u00e2tca e cuprins\u0103 permanent de terror vanus <\/em>(groaza neagr\u0103) \u00een fa\u021ba pericolelor.<\/p>\n\n\n\n Intriga de natur\u0103 poli\u021bist\u0103 prevede dubla mo\u0219tenire a protagonistei, de la familia sa din neamul satorinilor: mo\u0219tenirea spiritual\u0103, \u0219i anume convingerea c\u0103 menirea \u0219i puterea ei este s\u0103 dirijeze cursul vie\u021bii \u0219i s\u0103-l urm\u0103reasc\u0103 sau chiar s\u0103-l domine pe Sator (zeul \u00een care cred familia fetei \u0219i majoritatea personajelor, o suprafiin\u021b\u0103 mefistofelic\u0103, Marele Creator<\/em> \u00een care sunt condensate for\u021bele binelui \u0219i ale r\u0103ului), \u0219i mo\u0219tenirea material\u0103, casele \u201eascunse \u00een desimea ora\u0219ului\u201d[1]<\/sup><\/a> cu averile familiei. Moartea \u0219i amenin\u021barea mor\u021bii anastomozeaz\u0103 peisajul pitoresc \u0219i evad\u0103rile personajului feminin (p\u0103r\u0103se\u0219te Bra\u0219ovul, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 un spa\u021biu dizolvat de crime; evadarea din Bucure\u0219ti). Abuzul, violen\u021ba \u0219i r\u0103pirile sunt un alt element al grotescului. Principele fanariot Costas \u00eel r\u0103pe\u0219te pe Buc\u0103tarul Silic\u0103 de la st\u0103p\u00e2na lui, Caterina – se radicalizeaz\u0103 rela\u021bia de putere dintre slug\u0103 \u0219i st\u0103p\u00e2n. Naratoarea este r\u0103pit\u0103 de turci \u0219i dat\u0103 de un arn\u0103ut pe m\u00e2na unor r\u0103pitori. <\/p>\n\n\n\n Misiunea protagonistei este s\u0103 g\u0103seasc\u0103 pierdutele casele de pe a\u0219a-numita strad\u0103 Murta (cas\u0103 pe al c\u0103rei turnule\u021b ro\u0219u a fost sculptat\u0103 o pisic\u0103) \u0219i s\u0103-i descopere pe ceilal\u021bi satorini. Pe l\u00e2ng\u0103 c\u0103utarea acestei mo\u0219teniri localizat\u0103 imprecis, P\u00e2tca \u00eencearc\u0103 s\u0103 devoaleze pas cu pas cauzele care au dus la uciderea Cuviosului Z\u0103val (unchiul fetei), cel care ar fi trebuit s\u0103-i fie mentor \u0219i ini\u021biator \u00een tainele lui Sator, dar \u0219i singurul care i-ar fi putut dezv\u0103lui adresa acelor case. De\u0219i moartea lui Z\u0103val \u00eei \u00eengreuneaz\u0103 traseul revel\u0103rii caselor, P\u00e2tca g\u0103se\u0219te \u00een Laboratorul lui, ascuns\u0103 \u00eentr-o cutie cu valori, o hart\u0103 a unui ora\u0219, care o va ghida p\u00e2n\u0103 la adresa real\u0103. \u00cen laborator, negustorul \u0219i vr\u0103jitorul Z\u0103val, \u00eembl\u00e2nzitorul lui Sator, explora lumea prin experimente alchimice. Laboratorul devine o entitate spa\u021bial\u0103 foarte bine definit\u0103 \u0219i conturat\u0103, un loc protector, un refugiu al protagonistei \u2013 singurul loc \u00een care nu se simte intrus\u0103 \u0219i unde este familiarizat\u0103 cu fiecare col\u021bi\u0219or.\u00a0<\/p>\n\n\n\n Indiciile dup\u0103 care se ghideaz\u0103 P\u00e2tca\u00a0creeaz\u0103 suspansul; unul dintre ele este dopul ro\u0219u \u00een form\u0103 de nas (de la sticla cu otrav\u0103), care apare inopinat \u00een Pia\u021ba Lipscani, ceea ce o face s\u0103 abandoneze sacaua \u00een care se afla trupul deshumat al Cuviosului Z\u0103val pentru a recupera obiectul \u2013 care va fi, spre sf\u00e2r\u0219itul romanului, mijlocul de otr\u0103vire a boieroaicei Caterina Greceanca. Cotidianul este \u00een\u021beles \u0219i explicat de personaje prin prisma analogiilor magice. Modul incognito de c\u0103l\u0103torie prin T\u00e2rgul Bucure\u0219tiului este activat \u00een momentul \u00een care fata decide s\u0103-\u0219i ascund\u0103 identitatea\/ numele real: M\u00e2\u021ba Vinerii. Numele acesta este evocat de mai toate personajele, de la scamatorii din Pia\u021ba Lipscani, p\u00e2n\u0103 la figura oniric\u0103 revelat\u0103 spiritistului Perticari;\u00a0M\u00e2\u021ba Vinerii<\/em>\u00a0este asociat de locuitorii Bucure\u0219tiului cu personajul mitic omonim, un personaj demonic\u00a0aduc\u0103tor de moarte<\/em>,\u00a0sc\u0103pat din iad<\/em>. Dar semnifica\u021bia real\u0103 a numelui este urm\u0103toarea: \u201eMaxima mi-l alesese pentru c\u0103 m-am n\u0103scut \u00eentr-o vineri. Iar neamul nostru era ocrotit de sute de ani numai de m\u00e2\u021be. [\u2026] M\u00e2\u021ba, prin tradi\u021bie, e legat\u0103 de ziua Vinerei, iar din tot neamul nostru numai eu m-am n\u0103scut vinerea \u0219i \u00eenc\u0103 la ceasul amiezii, care \u0219i el este al somnului \u0219i al m\u00e2\u021belor.\u201d[2]<\/sup><\/a>\u00a0Personajele sunt \u00eenvestite cu calit\u0103\u021bi stranii. De pild\u0103, din\u021bii str\u00e2mbi ai eroinei au o putere neobi\u0219nuit\u0103, magic\u0103, sunt o arm\u0103, un declan\u0219ator care provoac\u0103 balbu\u021bie. De asemenea, P\u00e2tca are puterea de a dubla valoarea satorinilor, puterea somnului \u0219i privilegiul jocului cu\u00a0bucatele rele<\/em>.\u00a0<\/p>\n\n\n\n Dimensiunea gastronomic\u0103 a parcursului diegetic este ajustat\u0103 de buc\u0103tarul Silic\u0103, \u201eadev\u0103ratul centru al lumii\u201d[3]<\/sup><\/a>, cel care intr\u0103 \u00een posesia C\u0103r\u021bii<\/em> bucatelor rele<\/em>, abecedarul bucatelor \u0219i al elixirelor. Acest re\u021betar magic, dup\u0103 care mixeaz\u0103 Silic\u0103, cuprinde formule gastronomice oculte ce au puterea s\u0103 schimbe destinul lumii (starea atual\u0103 a personajelor) \u0219i s\u0103 provoace reac\u021bii psihedelice. Astfel, protagonista simte c\u0103 una dintre misiunile ei este s\u0103 recupereze cartea magic\u0103 pentru a salva lumea de la dezastrele culinare\/ vr\u0103jitore\u0219ti. Descrierile arborescente ale bucatelor \u0219i lichiorurilor preparate de Silic\u0103 sunt realizate prin tehnica detaliului \u0219i se \u00eenscriu \u00een estetica baroc\u0103 specific\u0103 gastronomiei \u0219i esteticii balcanico-orientale. Mesele copioase de la casele domne\u0219ti din perioada fanariot\u0103 pot fi documentate antropologic. \u0218i nu doar aventurile culinare, ci \u0219i spa\u021biile: Bucure\u0219tiul, reconstituit prin documentarea istoric\u0103 a manuscriselor, cap\u0103t\u0103 noi valen\u021be.<\/p>\n\n\n\n Spa\u021biile cartografiate sunt reconfigurate din memoria personajului feminin. Pia\u021ba Lipscani reprezint\u0103 bazinul magmatic al arheologiei narative \u0219i func\u021bioneaz\u0103 ca o heterotopie (\u00een termenii lui Foucault), \u00een care sunt amestecate planul realului cu cel al magicului: \u201etoate drumurile duceau la ea. Pia\u021ba Lipscani era un fel de blestem, dar tot pe acolo era \u0219i cheia \u00eentregii mele istorii.\u201d[4]<\/sup><\/a> \u201ePia\u021ba Lipscani era ca o moar\u0103, era un v\u00e2rtej. Odat\u0103 intrat \u00ee\u021bi uitai visurile.\u201d[5]<\/sup><\/a> Mul\u021bimea, aglomera\u021bia & \u00eenghesuiala din inima t\u00e2rgului constituie o imagine-pilon \u00een construirea esteticii urbane \u0219i accentueaz\u0103 \u0219i mai tare senza\u021bia de hipnoz\u0103 \u0219i de buim\u0103ceal\u0103 pe care o experimenteaz\u0103 lectorul. Se creeaz\u0103 efectul zgomotului alb<\/em>: \u201estr\u0103zile zumz\u0103iau\u201d[6]<\/sup><\/a> (white noise<\/em> \u2013 un zgomot care neutralizeaz\u0103 zgomotele particulare). Protagonista este deseori surprins\u0103 \u00een mijlocul aglomera\u021biei, \u00een pia\u021b\u0103 sau aiurea, unde ignor\u0103 zgomotele din jur, dar toate acestea devin parte din \u00eemprejur\u0103rile sale \u0219i nu le mai percepe diferit. Zgomotul alb bucure\u0219tean izoleaz\u0103 personajul narator, moment \u00een care se produce transformarea mental\u0103 \u2013 misiunile & visurile ei \u00ee\u0219i fac loc prin mul\u021bime.<\/p>\n\n\n\n Ipostazele alterit\u0103\u021bii sunt asamblate pe etajele multiculturale reg\u0103site \u00een aceast\u0103 epoc\u0103. Bucure\u0219tiul este un spa\u021biu-intersec\u021bie al comunit\u0103\u021bilor etnice: turci – Ismail Bina, greci – Costas, rom\u00e2ni – Caterina Greceanu, \u021bigani – buc\u0103tarul Silic\u0103 (despre care vom afla c\u0103 este unchiul legitim al protagonistei), francezi – Dubois. Straturilor etnice li se adaug\u0103 cele ale alterit\u0103\u021bii\/ minorit\u0103\u021bii de gen (Zaval – \u201efilandru\u201d), \u0219i ale alterit\u0103\u021bii spirituale – satorinii. Un punct de vedere solid din mentalitatea francez\u0103 se coaguleaz\u0103 \u00een cuvintele bonapartistului Dubois, cancelarul consulului Fleury, care \u201eera un revolu\u021bionar foarte pornit \u00eempotriva negustoriei cu oameni\u201d[7]<\/sup><\/a>, \u0219i care vrea libertatea tuturor oamenilor, desfiin\u021barea sclaviei. <\/p>\n\n\n\n Doina Ru\u0219i panorameaz\u0103 sociocultural un spa\u021biu nu doar al mozaicului gastronomic, al fenomenelor oculte, ci \u0219i al inechit\u0103\u021bilor sociale ale sistemului feudal, al dorin\u021belor de parvenire, al esen\u021bei multiculturale \u0219i al alterit\u0103\u021bii (sub toate ipostazele sale) din epoca fanariot\u0103. Lumea carnavalesc\u0103 este subscris\u0103 de certificarea realismului balcanic, suprimat sau, poate, acutizat de stilizarea prin supersti\u021bii, vr\u0103ji, profe\u021bii, viziuni mistice, stranii, burle\u0219ti asupra istoriei mari. Aceast\u0103 scriere fantasmagoric\u0103 \u00eens\u0103ileaz\u0103 un univers polisenzorial \u0219i pluristratificat cultural, \u00een care influen\u021ba Orientului asupra identit\u0103\u021bii na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti este raportat\u0103 la axiome exterioare. <\/p>\n\n\n\n [1]<\/sup><\/a> Doina Ru\u0219ti, M\u00e2\u021ba Vinerii<\/em>, Editura Polirom, Ia\u0219i, 2017, p. 37.<\/p>\n\n\n\n [2]<\/sup><\/a> Ibid., p. 91.<\/p>\n\n\n\n [3]<\/sup><\/a> Ibid., p. 7.<\/p>\n\n\n\n [4]<\/sup><\/a> Ibid., p. 48. <\/p>\n\n\n\n [5]<\/sup><\/a> Ibid., pp. 51-52.<\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\n