PRESENTATION FAITE PAR IULIA PIETRARU<\/p>\n\n\n\n
Nuvela lui Camil Petrescu, \u201eTurnul de filde\u0219\u201d, se \u00eencadreaz\u0103 \u00een grila estetic\u0103 a unui realism critic, prin faptul c\u0103 descrierea realist\u0103 a societ\u0103\u021bii se conjug\u0103 cu o atitudine critic\u0103 fa\u021b\u0103 de viciile sociale\/ politice pe care le expune.<\/p>\n\n\n\n
Nara\u021biunea \u00eencepe \u00een 1938, \u00een gr\u0103dina Ateneului din Bucure\u0219ti, cu figura pregnant\u0103 a lui Paul Lomanesco, identificat\u0103 de doi gazetari anonimi, \u00een drumul lui spre sediul Jockey-Clubului. Acest \u201edomn cu \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are anacronic\u0103\u201d[1]<\/sup><\/a>\u0219i cu un aer impozant este ginerele lui Tache Ruscanu, fost ministru \u00een timpul domniei lui Carol I, \u0219i membru al acelui club aristocratic. Pentru ca lectorul s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 realitatea istoric\u0103 \u0219i sociopolitic\u0103 din care face parte individul ajuns la senectute, firul epic se mut\u0103 \u00een perioada dinaintea Primului R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n\n\n\n Irena Lomanesco, so\u021bia lui Paul, persoan\u0103 distins\u0103 (dup\u0103 cum se autoproclam\u0103), cu o pozi\u021bie \u00eenalt\u0103 \u00een structura societ\u0103\u021bii (mo\u0219tenit\u0103 de la tat\u0103l ei, Tache Ruscanu), este surprins\u0103 \u00een timpul c\u0103ut\u0103rii \u00eenver\u0219unate a nepotului s\u0103u, Gelu Ruscanu, redactor-\u0219ef al unei gazete socialiste \u0219i fiul lui Grigore Ruscanu (fratele Irenei, fost deputat), pentru a-i cere l\u0103muriri cu privire la campania de denigrare a ministrului justi\u021biei \u2013 Hariton, \u00een paginile ziarului, act cu posibile urm\u0103ri nepl\u0103cute pentru cei doi so\u021bi. Rela\u021bia ei cu Gelu a devenit una neutr\u0103, \u00een special dup\u0103 \u00eentoarcerea lui de la studii din Paris, c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 simpatizeze \u201ecu oameni care nu erau potrivi\u021bi cu \u00abobliga\u021biile lui sociale\u00bb\u201d[2]<\/sup><\/a>, mai precis, a tr\u0103dat cultul familiei\/ spiritul castei boiere\u0219ti \u0219i partidul conservator, al\u0103tur\u00e2ndu-se sociali\u0219tilor: \u201e- M\u0103tu\u0219\u0103, dumneata nu po\u021bi s\u0103 \u00een\u021belegi, nu m\u0103 mai intereseaz\u0103 bucuriile \u0219i necazurile lumii dumitale. E o lume moart\u0103 pentru mine, un cadavru intrat \u00een descompunere.\u201d[3]<\/sup><\/a> Caracterul partinic al nuvelei este ilustrat prin vehicularea valorilor partidului comunist prin vocea presei rom\u00e2ne\u0219ti. <\/p>\n\n\n\n Paul Lomanesco, pictor impresionist (cu presupuse expozi\u021bii la Salonul Oficial de la Paris) \u0219i artist diletant se cantoneaz\u0103 \u00een turnul de filde\u0219<\/em> al artei \u0219i al \u201eintelectualit\u0103\u021bii\u201d distinse de la \u00eenceputul secolului trecut, \u00een timp ce societatea rom\u00e2neasc\u0103 din timpul lui Take Ionescu este surprins\u0103 \u00een pragul descmpunerii. \u00cen aceste momente, lui Paul Lomanesco \u00eei lipse\u0219te tocmai sim\u021bul realit\u0103\u021bii. <\/p>\n\n\n\n Casa boiereac\u0103 a celor doi (\u00eentor\u0219i \u00een \u021bar\u0103 de cur\u00e2nd) \u2013 numit\u0103 generic turnul de filde\u0219 <\/em>\u2013 este izolat\u0103 din toate p\u0103r\u021bile de ziduri \u0219i vegeta\u021bie: \u201ePrin cartierul boieresc str\u0103b\u0103tut de Strada Bati\u0219te, cam spre r\u0103sp\u00e2ntie cu vechea strad\u0103 Scaune, \u00een vremea c\u00e2nd se petrec acestea, casa era \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 imens\u0103 m\u0103rginit\u0103 de trei str\u0103zi, de care era ferit\u0103 printr-un gard de c\u0103r\u0103mid\u0103 solid cu un contrafort \u0219i at\u00e2t de \u00eenalt c\u0103 de pe strad\u0103 nu se putea vedea casa, ci numai coroanele castanilor m\u0103rgina\u0219i.\u201d[4]<\/sup><\/a> Gr\u0103dina imens\u0103 ofer\u0103 senza\u021bia de claustrare. Pozi\u021bionarea locuin\u021bei poten\u021beaz\u0103 segregarea sau chiar excizarea artistului din realitatea social\u0103 a vremii. Paul simte permanent nevoia de a se izola de presiunile materiale: \u201e- Nu m\u0103 intereseaz\u0103 nici un fel de politic\u0103\u2026 Eu sunt \u00eenainte de toate un artist \u0219i un artist vede \u00een lume numai frumuse\u021bea\u2026 M-am izolat tocmai ca s\u0103 nu ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la mine vuietul str\u0103zii. M\u0103 simt deasupra ambi\u021biilor m\u0103runte ale celor de r\u00e2nd\u2026\u201d[5]<\/sup><\/a> El \u00ee\u0219i arog\u0103 o senin\u0103tate superioar\u0103 prin lentilele c\u0103reia prive\u0219te lumea, resping\u00e2nd cu indiferen\u021b\u0103 morfologia social\u0103 din care refuz\u0103 s\u0103 fac\u0103 parte inclusiv formal.<\/p>\n\n\n\n Intriga nuvelei este declan\u0219at\u0103 de propunerea pe care i-o face Irena so\u021bului ei, \u0219i anume realizarea a \u0219ase tablouri (care s\u0103 reproduc\u0103 spa\u021bii heterotopice precum gara din Ploie\u0219ti, porturi, poduri) pentru sala de Consiliu a Ministerului Lucr\u0103rilor Publice, \u00een schimbul unei sume de bani. Paul accept\u0103 cu greu propunerea, pretinz\u00e2nd c\u0103 un artist mare nu poate picta la comand\u0103 lucruri at\u00e2t de concrete cum sunt g\u0103rile \u0219i porturile, dar \u00eel stimuleaz\u0103 finalitatea proiectului (\u00een ciuda st\u0103rii materiale aparent stabil\u0103). <\/p>\n\n\n\n Personajele s-au format intelectual \u00een centrele universitare de la Paris. Irena a studiat pictura \u00een capitala Fran\u021bei; \u201eera un pretext ca s\u0103 stea \u00een str\u0103in\u0103tate, adic\u0103 s\u0103 nu fie nevoit\u0103 s\u0103 aib\u0103 contact cu fetele de condi\u021bie social\u0103 inferioar\u0103 ei, r\u0103mase la Bucure\u0219ti.\u201d[6]<\/sup><\/a> \u00cen timpul studen\u021biei, mergea \u00een vizit\u0103 la doamna Hariton, o prieten\u0103 de-a mamei sale, mutat\u0103 la Paris \u00eempreun\u0103 cu copiii unei foste jup\u00e2nese de la Bucure\u0219ti, Petre \u0219i Dumitru (devenit \u00eentre timp Paul Lomanesco). Paul renun\u021b\u0103 la casa boiereasca \u0219i \u00eencepe s\u0103 se deprind\u0103 cu pictura \u00eentr-un mic atelier de pe Rue Vaugirard, fiind mai \u00eent\u00e2i model pentru studen\u021bii la pictur\u0103 (printre care se num\u0103r\u0103 \u0219i Irena). Formarea lui continu\u0103 la Barbizon, \u201eunde mai d\u0103inuia \u00eenc\u0103, prin anii aceia, amintirile impresioniste, \u0219i la vechiul han acoperit cu ieder\u0103 \u0219i caprifoi se mai adunau epigonii cu pip\u0103 ai lui Th. Rousseau, Millet, Corot \u0219i ai celorlal\u021bi din marea epoc\u0103.\u201d[7]<\/sup><\/a> Ajunge pictor monden la Paris datorit\u0103 mimetismul social impregnat \u00een picturile sale (picteaz\u0103 doar o anumit\u0103 categorie social\u0103 \u2013 oamenii la mod\u0103<\/em>), al umbrelor violete din portrete, dar, \u00eenaninte de toate, datorit\u0103 interven\u021biilor sociale venite din partea Irenei care renun\u021b\u0103 la cariera de artist pentru a-i gestiona activit\u0103\u021bile profesionale. De\u0219i reu\u0219e\u0219te s\u0103 ajung\u0103 la o condi\u021bie social\u0103 superioar\u0103, picturile lui Paul, privite\/ analizate \u00een profunzime, sunt lipsite de substan\u021b\u0103 artistic\u0103. <\/p>\n\n\n\n \u00cent\u00e2lnirea organizat\u0103 de Irena \u00een casa boiereasc\u0103 de la Bucure\u0219ti va servi drept scen\u0103 pentru viitoarele discu\u021bii sociale. Sunt prezen\u021bi so\u021bii Sine\u0219ti \u0219i Gelu Ruscanu. Gazeta lui Gelu aduce calomnii la adresa fiului doamnei Hariton (actualul ministru al Justis\u021biei \u0219i membru al partidului \u201ecolectivist\u201d) din pricina unor nepotisme: \u201e- De dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, gazeta lui Gelu cere scoaterea din minister al lui Georges Hariton. \u00cen articole de coloane \u00eentregi si \u00een tot soiul de note veninoase\u2026\u201d[8]<\/sup><\/a> Spre surprinderea asisten\u021bei, \u0218erban Sine\u0219ti, de\u0219i membru al partidului, este de acord cu campania ziarului. Irena este at\u00e2t de aprig\u0103 pentru c\u0103 aceast\u0103 chestiune de obliga\u021bie monden\u0103 ar putea avea repercursiuni asupra familiei Lomanesco. <\/p>\n\n\n\n Iese la iveal\u0103 o scrisoare compromi\u021b\u0103toare \u00een care Maria \u00eel anun\u021ba pe Gelu, cu ani \u00een urm\u0103, despre o crim\u0103 s\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 de \u0218erban. Dezgustat de mentalitatea actualilor oameni politici, Gelu face o pledoarie pentru doctrina socialist\u0103, epurat\u0103 de promiscuitate: \u201cMai este \u0219i o alt\u0103 politic\u0103 de care ei pare c\u0103 n-au auzit niciodat\u0103. Este s\u0103 lup\u021bi pentru ca semenii t\u0103i s\u0103 nu fie exploata\u021bi, s\u0103 nu mai duc\u0103 o via\u021b\u0103 de animale \u00eenjugate, s\u0103 lup\u021bi pentru ca oamenii s\u0103 fie mai liberi \u0219i mai ferici\u021bi\u2026 Adev\u0103rata politic\u0103 ei nici n-o b\u0103nuiesc.\u201d[9]<\/sup><\/a> Gelu \u2013 \u00een opozi\u021bie cu Paul \u2013 manifest\u0103 v\u0103dit simpatie fa\u021b\u0103 de muncitorii exploata\u021bi, poe\u021bi, arti\u0219ti, oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 posibilit\u0103\u021bi materiale. Aici nara\u021biunea \u00ee\u0219i revendic\u0103 caracterul ideologic. Realismul socialist (prin vocea lui Gelu) contest\u0103 puternic principiul autonomiei estetice (nucleul vie\u021bii lui Paul). <\/p>\n\n\n\n Dezbaterile politice sunt \u00eentrerupte de mesagerul Bernigr\u0103deanu, care \u00eel \u00een\u0219tiin\u021beaz\u0103 pe Sine\u0219ti c\u0103 el va ocupa func\u021bia de ministru al Justi\u021biei, act care se datoreaz\u0103 \u00een special atacurilor lui Gelu la adresa lui Hariton. So\u021bii Lomanesco se arat\u0103 foarte entuziasma\u021bi \u0219i brusc \u00eeng\u0103duitori cu Sine\u0219ti, g\u00e2ndindu-se la posibilele oportunit\u0103\u021bi care le pot fi astfel oferite. Se pare c\u0103 Gelu a mijlocit involuntar numirea unui criminal \u00een aceast\u0103 func\u021bie. <\/p>\n\n\n\n Scena din final este cea care d\u0103 greutate tematic\u0103 nuvelei. Senin\u0103tatea aristocratic\u0103 a lui Paul este \u00eentrerupt\u0103 de necazuri p\u0103m\u00e2nte\u0219ti. Doi domni (Mitrache \u0219i Liviu) \u0219i o doamn\u0103 (Adriana) din p\u0103tura de jos a societ\u0103\u021bii, absolven\u021bi ai \u0219colii Belle Arte, \u00ee\u0219i fac apari\u021bia la casa boieresc\u0103. Cei trei vor s\u0103-i cear\u0103 lui Paul, socotit o persoan\u0103 remarcabil\u0103 cu puteri de convingere, s\u0103 trimit\u0103 o scrisoare de recomanda\u021bie ministrului pentru a-i \u00eencredin\u021ba lui Mitrache unul dintre cele \u0219ase tablouri, dar nu \u00eenainte ca pictorul s\u0103-\u0219i demonstreze talentul. So\u021bia lui Mitrache, Elvira, este grav bolnav\u0103 \u0219i au nevoie urgent\u0103 de bani. Este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103 condi\u021bia precar\u0103 a arti\u0219tilor din perioada respectiv\u0103. Singura salvare a celor trei ar putea fi acest proiect preg\u0103tit de Ministerul Lucr\u0103rilor Publice. Pictori cu adev\u0103rat talenta\u021bi, expozi\u021biile lor au contribuit la mi\u0219carea plastic\u0103 din Rom\u00e2nia de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, \u201eacum, necunoscu\u021bi, erau \u00eens\u0103 nespus de s\u0103raci \u0219i ro\u0219i de lipsuri, exaspera\u021bi de necazuri.\u201d[10]<\/sup><\/a> Paul refuz\u0103 acast\u0103 propunere, pretinz\u00e2nd c\u0103 natura sa este mult prea \u00eendep\u0103rtat\u0103 de aceste chestiuni materiale. Observa\u021bia Irenei tr\u0103deaz\u0103 lipsa total\u0103 de empatie fa\u021b\u0103 de cei oropsi\u021bi: \u201e- Toat\u0103 lumea lupt\u0103 cu greut\u0103\u021bi\u2026 Fiecare \u0219tie doar de ale lui\u2026\u201d[11]<\/sup><\/a> Toat\u0103 euforia lor ini\u021bial\u0103 este \u00een\u0103bu\u0219it\u0103 de dispre\u021bul unor oameni f\u0103r\u0103 scupule sentimentale, ajun\u0219i pe treapta \u00eenalt\u0103 a societ\u0103\u021bii. Privind dezn\u0103d\u0103jdui\u021bi turnul de filde\u0219<\/em>, constat\u0103 cu repulsie: \u201e- Nu e \u00een\u0103untru dec\u00e2t frumuse\u021bea mucegaiului \u0219i nucii g\u0103unoase\u201d[12]<\/sup><\/a>.<\/p>\n\n\n\n Accentul nuvelei cade pe tipurile unor categorii sociale \u0219i pe conflictul social care reveleaz\u0103 lupta de clas\u0103. Camil Petrescu portretizeaz\u0103 femei cu o g\u00e2ndire superficial\u0103, preocupate doar de mondenit\u0103\u021bi \u0219i cancanuri, de aparen\u021be sociale. De\u0219i Paul blameaz\u0103 actuala stare politic\u0103 a \u021b\u0103rii, corup\u021bia \u0219i promiscuitatea, nu se dovede\u0219te a fi dec\u00e2t un instrument al acestora. Patetismul, structura psihologic\u0103 s\u0103rac\u0103 \u0219i snobismul so\u021bilor Lomanesco devoaleaz\u0103 caracterul unei \u00eentregi caste sociale. Cu excep\u021bia lui Gelu, to\u021bi participan\u021bii la discu\u021bia din turnul de filde\u0219<\/em> sunt prezenta\u021bi ca fiind oameni de lume ipocri\u021bi, care nu-\u0219i ap\u0103r\u0103 dec\u00e2t propriile interese. So\u021bii Lomanesco au o atitudine dispre\u021buitoare, precum aceasta, ce aminte\u0219te de arenda\u0219ii rebrenieni: \u201e\u021a\u0103ranii sunt r\u0103i \u0219i \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2na\u021bi. Numai eu \u0219tiu cum de m\u0103 pot descurca.. Fire\u0219te, lui Paul nu pot s\u0103-i spun totul\u2026 El e un artist. Trebuie s\u0103 fie deasupra necazurilor, s\u0103 nu aib\u0103 alte preocup\u0103ri dec\u00e2t pentru arta lui.\u201d[13]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n Nuvela focalizeaz\u0103 mica societate aristocratic\u0103 din preajma Primului R\u0103zboi Mondial, \u00een spatele c\u0103reia este escamotat\u0103 lupta de clas\u0103 \u00eentr-o lume abject\u0103, corupt\u0103, \u00een care complicitatea devine instrumentul de modelare a clasei sociale superioare. Iar grada\u021bia nevoii de izolare a artistului \u00een turnul de filde\u0219 <\/em>este guvernat\u0103 de aceste presiuni sociale exterioare. Decorul idealist al artistului este, \u00een final, demontat. <\/p>\n\n\n\n [1]<\/sup><\/a> Camil Petrescu, \u201eTurnul de filde\u0219\u201d \u00een Scrisorile Doamnei T.<\/em>, Editura Allfa, Bucure\u0219ti, 1998, p. 97.<\/p>\n\n\n\n [2]<\/sup><\/a> Ibid., p. 100.<\/p>\n\n\n\n [3]<\/sup><\/a> Ibid., p. 101.<\/p>\n\n\n\n [4]<\/sup><\/a> Ibid., p. 102.<\/p>\n\n\n\n [5]<\/sup><\/a> Ibid., p. 138<\/p>\n\n\n\n [6]<\/sup><\/a> Ibid., p. 108.<\/p>\n\n\n\n [7]<\/sup><\/a> Ibid., p. 109.<\/p>\n\n\n\n [8]<\/sup><\/a> Ibid., p. 128.<\/p>\n\n\n\n [9]<\/sup><\/a> Ibid., p. 138.<\/p>\n\n\n\n [10]<\/sup><\/a> Ibid., p. 154.<\/p>\n\n\n\n [11]<\/sup><\/a> Ibid., p. 161. <\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\n